Cetăţenia română
Ambasadele şi oficiile consulare ale României pot sprijini persoanele interesate să redobândească, să renunţe sau să clarifice cetăţenia română, prin preluarea cererilor şi a documentelor adiţionale şi transmiterea lor la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din subordinea Ministerului Justiţiei (pentru redobândire şi renunţare) sau la Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (pentru clarificare).
Cererile trebuie redactate în limba română. Procesarea acestor cereri este de competenţa exclusivă a autorităţilor din România.
Clarificarea cetăţeniei române
Pentru clarificarea cetăţeniei române, persoanele interesate trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român:
* cererea pentru clarificarea cetăţeniei române completată şi semnată;
* un act de identitate;
* fotocopia certificatului de naştere, căsătorie sau deces (al ascendenţilor); dacă originalele acestor acte au fost emise de autorităţi străine, ele vor fi traduse şi certificate de consul.
Clarificarea cetăţeniei române este supusă taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
Redobândirea cetăţeniei române pierdută după 22 decembrie 1989
Pentru redobândirea cetăţeniei române pierdută după data de 22 decembrie 1989, persoanele interesate trebuie să prezinte următoarele documente:
• paşaportul ţării de cetăţenie, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România (vezi rubrica privind obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România);
• certificatul de cazier judiciar din ţara de reşedinţă (care trebuie să fie legalizat cu Apostilă sau supralegalizat de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile), a cărui traducere în limba română va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• acte de stare civilă (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte dacă s-a mai depus o cerere similară la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română;
• declaraţie pe propria răspundere cu privire la domiciliu: dacă se intenţionează menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România (care va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
• declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României şi că nu a desfăşurat astfel de activităţi în trecut (care va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
• dovadă scrisă privind data pierderii cetăţeniei române (copia hotărârii de guvern prin care s-a aprobat renunţarea anterioară la cetăţenia română sau adeverinţă emisă de Direcţia Generală de Paşapoarte din Ministerul Administraţiei şi Internelor sau de o ambasadă sau un consulat al României care să confirme data pierderii cetăţeniei române).
Redobândirea cetăţeniei române, legalizarea copiilor şi a traducerilor şi autentificarea declaraţiilor sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
Redobândirea cetăţeniei române pierdută înainte de 22 decembrie 1989
Pentru redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care au pierdut-o înainte de data de 22 decembrie 1989, din motive neimputabile lor sau cărora cetăţenia română le-a fost retrasă fără voia lor, precum şi de către descendenţii acestor persoane, până la gradul al doilea de rudenie (copii sau nepoţi), trebuie prezentate următoarele documente:
• paşaportul ţării de cetăţenie, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• buletinul de identitate sau cartea de identitate a soţului (dacă acesta este cetăţean român), a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România (vezi rubrica privind obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România);
• certificatul de cazier judiciar din ţara de reşedinţă (care trebuie să fie legalizat cu Apostilă sau supralegalizat de autorităţile statului respectiv, conform legislaţiei acestui stat şi convenţiilor internaţionale aplicabile), a cărui traducere în limba română va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• acte de stare civilă ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• acte de stare civilă ale ascendenţilor (părinţi, bunici) care au fost cetăţeni români, ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• dovadă a cetăţeniei române a ascendenţilor (părinţi, bunici) sau dovadă a faptului că localitatea de naştere se afla pe teritoriul României la data naşterii;
• declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte dacă s-a mai depus o cerere similară la o altă ambasadă, consulat sau autoritate română ;
• declaraţie pe propria răspundere cu privire la domiciliu: dacă se intenţionează menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România (care va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
• declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României şi că nu a desfăşurat astfel de activităţi în trecut (care va fi autentificată de ambasadă sau consulat).
În cazul în care se solicită redobândirea cetăţeniei şi pentru copiii minori ai solicitantului, se vor depune şi următoarele documente:
• certificate de stare civilă pentru copiii minori, al căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• declaraţie de consimţământ pentru obţinerea cetăţeniei române dată către minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat;
• acordul soţilor pentru dobândirea cetăţeniei de către copiii minori, dat prin declaraţie autentificată, cu precizarea domiciliului copiilor (declaraţia va fi autentificată de ambasadă sau consulat).
Redobândirea cetăţeniei române în această situaţie este scutită de taxe, dar legalizarea copiilor şi a traducerilor şi autentificarea declaraţiilor sunt supuse taxelor consulare, care se pălătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
Renunţarea la cetăţenia română
Pentru renunţarea la cetăţenia română, persoanele interesate trebuie să prezinte următoarele documente:
• paşaportul românesc, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
• actele de stare civilă româneşti ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie sau sentinţe de divorţ), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România (vezi rubrica privind obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România);
• adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de administraţia financiară din localitatea ultimului domiciliu în România;
• adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de direcţia de impozite şi taxe a primăriei din localitatea ultimului domiciliu în România;
• dovada deţinerii cetăţeniei altui stat (paşaport) sau a promisiunii de acordare a cetăţeniei de către autorităţile statului respectiv (sub forma unei adeverinţe, care va trebui să fie apostilată/supralegalizată de autorităţile acelui stat, în conformitate cu legislaţia locală şi convenţiile internaţionale aplicabile), a cărei copie şi traducere vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• declaraţie pe proprie răspundere privind existenţa unor eventuale debite faţă de persoane fizice sau juridice din România, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.
În cazul în care se solicită renunţarea la cetăţenia română şi pentru copiii minori ai solicitantului, se vor depune şi următoarele documente:
• certificate de naştere româneşti pentru copiii minori, ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
• dovada asigurării că minorii au dobândit sau vor dobândi cetăţenia altui stat;
• declaraţia părinţilor asupra faptului că minorii locuiesc în străinătate împreună cu aceştia (declaraţia va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
• declaraţie de consimţământ pentru renunţarea la cetăţenia română dată către minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.
Renunţarea la cetăţenia română, legalizarea copiilor şi a traducerilor şi autentificarea declaraţiilor sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.